În contextul actual al schimbărilor climatice, companiile din toate domeniile se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și reduce amprenta de carbon și a demonstra un angajament ferm pentru sustenabilitate. Raportarea transparentă a emisiilor de carbon reprezintă o componentă esențială a acestui proces, oferind o imagine clară a impactului unei companii asupra mediului și facilitând implementarea strategiilor de reducere a emisiilor.

Cu toate acestea, colectarea datelor de sustenabilitate poate fi o provocare semnificativă pentru multe companii, pentru a acoperi cele 3 categorii de emisii - scop 1, 2 și 3 - care provin inclusiv de la partenerii de business ai unei companii.

Emisiile de gaze cu efect de seră: Scop 1, Scop 2, Scop 3

Atunci când vine vorba de raportarea progresului, întâlnim adesea termenii "emisii de scop 1, 2 și 3", dar ce înseamnă mai exact acestea?

Pe drumul către neutralitatea în emisii, una dintre principalele modalități prin care emisiile de gaze cu efect de seră ale companiilor sunt măsurate și evaluate este să le examinăm în cadrul a trei "scope"-uri diferite. De ce există trei "scope"-uri de emisii?

Pentru a acționa în vederea reducerii emisiilor, trebuie să înțelegem de unde provin acestea în primul rând, și apoi să le măsurăm corect.

Cele trei "scope"-uri sunt o modalitate de a categorisi diferitele tipuri de emisii pe care o companie le generează în cadrul propriilor sale operațiuni, dar și în lanțul său valoric mai larg (furnizorii și clienții săi). Așa cum îl prezintă chiar Protocolul Gazelor cu Efect de Seră: "Dezvoltarea unui inventar complet al emisiilor [de gaze cu efect de seră] - includerea emisiilor din scop 1, scop 2 și scop 3 - permite companiilor să înțeleagă emisiile lor complete din lanțul valoric și să-și concentreze eforturile pe cele mai mari oportunități de reducere".

În esență, emisiile de scope 1 sunt acele emisii directe care sunt deținute sau controlate de o companie, în timp ce emisiile indirecte din scope 2 și 3 sunt consecință a activităților companiei, dar apar din surse care nu sunt deținute sau controlate de aceasta.

Emisiile din scope 1

Denumite și emisii directe, sunt acelea pe care o companie le generează în timpul desfășurării activităților sale de afaceri și provin din surse care sunt deținute sau controlate de companie. Acestea sunt împărțite în patru categorii:

Emisii din arderile staționare - apar în urma folosirii dispozitivelor care ard combustibil solid, lichid sau gazos, în general în scopul producerii de energie electrică și care se află în controlul companiei (cazane sau generatoare).

Emisii mobile - apar în urma folosirii surselor mobile deținute sau operate de companie, care generează emisii în timpul deplasării de la o locație la alta (vehicule utilizate pentru transportul angajaților sau camioane de distribuție).

Emisiile de proces - sunt eliberate în timpul proceselor industriale și al producției (fumuri de fabrică, substanțe chimice).

Emisii fugitive Apar în urma scurgerilor rezultate din activități de răcire, atât pe parcursul duratei de viață a echipamentului, cât și din eliminarea la sfârșitul duratei de viață (congelatoare sau aere condiționate).

Emisiile din scope 2

Aceste emisii sunt cele rezultate pentru generarea formelor de energie pe care le achiziționează compania. Emisiile din Scop 2 sunt denumite și emisii indirecte, deoarece apar în procesul de afaceri al companiei, însă sursele generatoare de energie sunt deținute și controlate de o entitate externă. Spre exemplu, emisiile rezultate din folosirea energiei electrice din rețea sunt emisii Scop 2, deoarece energia a fost cumpărată de la furnizorul de utilități, deci nu este deținută direct de companie (ținerea luminilor aprinse produce emisii Scop 2).

Emisiile din scope 3

Scope 3 cuprind emisiile care nu sunt produse de companie și nu sunt rezultatul activităților desfășurate din activele deținute sau controlate de aceasta, ci din cele pentru care este indirect responsabilă în sus și în jos pe lanțul său de valoare, sau prin intermediul angajaților. Un exemplu în acest sens este atunci când achiziționăm, utilizăm și eliminăm produse de la furnizori. Emisiile de scope 3 includ toate sursele care nu se încadrează în limitele scope 1 și 2.

Emisiile Scop 3 sunt toate celelalte emisii indirecte care apar în lanțul valoric al unei companii și care nu sunt deja incluse în Scop 2. Aceste emisii sunt o consecință a activităților comerciale ale companiei, dar apar din surse pe care compania nu le deține sau nu le controlează.

Emisiile Scop 3 sunt fie din amonte (en. upstream emissions), adică apar în timpul producției de bunuri sau servicii pe care o compania le achiziționează sau le utilizează, fie din aval (en. downstream emissions), adică apar în urma utilizării sau a eliminării produselor sau serviciilor unei companii.

Acestea reprezintă cea mai mare parte a emisiilor unei companii și sunt împărțite în 15 categorii, primele 8 fiind emisii în amonte, iar restul în aval:

Bunuri și servicii cumpărate: extracția, producția și transportul de bunuri și servicii achiziționate de companie. Aceste bunuri și servicii pot fi legate de procesul de producție (materiale) sau nu (mobilier)

Bunuri de capital:extracția, producția și transportul de bunuri de capital (clădiri, vehicule, utilaje)

Activități legate de combustibil și energie neincluse în Scop 2:extracția, producția și transportul combustibilului și a energiei electrice achiziționate de companie (consumarea acestora fiind incluse în Scop 2)

Transport și distribuție: transportul și distribuția de bunuri și servicii în lanțul valoric (de la furnizori la companie sau între facilitățile companiei), în vehicule nedeținute de companie (altfel ar fi incluse în Scop 1)

Deșeuri:eliminarea și tratarea deșeurilor generate în cadrul operațiunilor companiei, în instalații care nu sunt deținute sau controlate de companie

Călătoriile de afaceri: din transportul angajaților în interes de serviciu (în vehicule nedeținute sau neoperate de companie)

Naveta angajaților: transportul angajaților de la locuință la locul de muncă (în vehicule nedeținute sau neoperate de companie)

Activele închiriate: exploatarea bunurilor închiriate de companie

Transport și distribuție: exploatarea bunurilor închiriate de către companie altor entități

Procesarea bunurilor vândute: procesarea de către terți a bunurilor intermediare ce urmează să fie vândute de companie în formă finală

Utilizarea bunurilor vândute: utilizarea bunului final de către consumator

Deșeuri: eliminarea și tratarea de către consumatori a produselor finale vândute de companie

Activele închiriate: exploatarea bunurilor închiriate de către companie altor entități

Francize: operarea francizei de către francizat (entitatea căreia i s-a acordat franciza de către companie)

Investiții: emisiile asociate cu investițiile realizate de o companie sau o instituție bancară

Complexitatea colectării datelor

Colectarea datelor precise și detaliate pentru fiecare dintre aceste categorii necesită o gestionare atentă pentru a naviga cu succes prin complexitatea procesului.

Una dintre principalele provocări este lipsa de date centralizate si standardizate. Datele despre emisii pot fi răspândite în diverse sisteme, departamente sau surse externe, ceea ce face dificilă standardizarea și colectarea lor într-un singur loc. Această dispersare este principala sursă de dificultăți în monitorizarea și gestionarea eficientă a emisiilor de carbon.

Dar, dacă ar exista o modalitate prin care centralizarea informațiilor și accesul facil la aceste ar fi un proces ușor și eficient?

Soluția digitală pentru un mediu de business sustenabil

Aici intervine EmissionX - soluția software inovatoare care utilizează roboți de inteligență artificială pentru a colecta automat date din diverse surse, eliminând necesitatea procesării manuale a informațiilor și economisind timp și efort.

Prin centralizarea datelor și automatizarea proceselor, companiile pot obține o imagine mai clară și mai cuprinzătoare a amprentei lor de carbon și pot identifica mai ușor oportunitățile de îmbunătățire și eficientizare a operațiunilor lor.

Într-o eră în care sustenabilitatea și responsabilitatea socială sunt din ce în ce mai importante pentru succesul unei companii, adoptarea unei soluții software inovatoare pentru gestionarea datelor de emisii de carbon poate fi cheia pentru performanța durabilă.